- Introducere
Această lucrare de cercetare are drept scop principal analiza abordării subiectului Brexit pe unul dintre principalele site-uri de jurnalism european, EURACTIV.com. Am ales varianta în limba engleză a acestei platforme din mai multe considerente, inclusiv unele ce țin de preferințele personale.
În ceea ce privește metodologia utilizată pentru elaborarea acestei lucrări, de menționat este principala metodă de cercetare aleasă, și anume: analiza de conținut, în înțelesul său cantitativ, mai mult decât în accepțiunea calitativă. Mai exact, am pornit de la o ipoteză de lucru ce afirmă că numărul de articole referitoare la cazul Brexit a crescut pe durata perioadei de analiză (perioadă ce cuprinde inclusiv data de ieșire propriu-zisă a Marii Britanii din Uniunea Europeană), comparativ cu perioada similară anterioară.
Principala sursă de informație a constituit-o platforma web EURACTIV.com în sine, de unde am colectat datele necesare analizei și le-am prelucrat, în vederea validării valorii de adevăr a ipotezei de cercetare.
Lucrarea este structurată în 5 secțiuni mari (inclusiv Introducerea și Concluziile), fiecare axându-se pe un element de conținut relevant în analiză. Astfel, capitolul 2 oferă detalii referitoare la rețeaua EURACTIV, capitolul 3 prezintă metodologia și ipoteza de cerctare, iar capitolul 4 cuprinde studiul de caz și o abordare mai detaliată a tematicii selectate.
2. EURACTIV
2.1. Despre EURACTIV
EURACTIV este o rețea media pan-europeană, specializată pe politicile Uniunii Europene.[1] Principalul obiectiv editorial al acestei rețele îl constituie generarea de dezbateri relevante între instituții guvernamentale, actori din mediul de afaceri și reprezentanți ai societății civile, pe tematici ce țin de politicile UE.
Structura acestei rețele se constituie, de fapt, din trei entități: prima – compania media EURACTIV, a cărei activitate editorială se concentrează în jurul politicilor de la nivelul Uniunii Europene, a doua – EURACTIV Ventures, organizație ce operează în domeniul investițiilor de capital, iar a treia – Fondation EURACTIV, un think-tank dedicat menținerii unui echilibru benefic în activitatea mediatică de la nivelul UE.
În ceea ce privește rețeaua media EURACTIV, aceasta cuprinde organizații media din mai multe capitale europene și oferă conținut gratuit localizat în 12 limbi. Rețeaua de parteneri EURACTIV operează în Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia și Spania. Publicul-țintă al EURACTIV atinge, lunar, nivelul de 1,5 milioane de utilizatori. Conținutul de calitate stă la baza activității EURACTIV, contribuind la o bună desfășurare a acesteia atât pe plan național, cât și la nivel regional, prin încurajarea unei colaborări între factorii de decizie europeni și jurnaliștii a căror activitate transcende granițele fizice ale statelor-membre UE.
2.2. Politica editorială EURACTIV
EURACTIV se definește ca o rețea media pan-europeană, specializată pe politici UE. Independența jurnaliștilor EURACTIV este bine cunoscută și apreciată de către cei care consultă materialele publicate zilnic pe site-urile web proprii și nu numai. Încă de la înființarea acestei structuri mediatice, în anul 1999, motto-ul celor care au aderat la aceasta a fost: „Eficacitatea și transparența actorilor europeni”. Astfel, se subliniază într-o măsură și mai mare ideea de independență mediatică, susținută de transparența totală – inclusiv în ceea ce privește publicarea și actualizarea surselor de venit ale instituției: sponsorizări corporate, apartenența la grupul Euractor, publicitatea, proiectele europene și sindicarea de conținut web.
Principiile[2] pe baza cărora EURACTIV funcționează sunt evidențiate pe site-ul web al instituției: eficiența, transparența și echilibrul. Valorile respectate de memberii rețelei EURACTIV sunt, de asemenea, menționate: independența media, transparența, abordarea și atitudinea pro-europeană, constructivismul. Imparțialitatea actului jurnalistic și a informațiilor transmise către public constituie un element esențial în politica editorială a EURACTIV, ocupând o parte importantă din așa-numita Cartă editorială a instituției[3].
În propria exprimare, EURACTIV este acel spațiu în care „jurnalismul trans-frontalier și inovațiile în domeniul media sprijină procesul constructiv de luare a deciziilor pe baza faptelor, pentru Europa”[4]. Printre partenerii EURACTIV[5], se numără publicații naționale precum The Guardian (Marea Britanie), La Tribune (Franța) și Der Tagesspiegel (Germania).
Pentru a întări și mai mult ideea conform căreia, la nivel european, este nevoie de jurnalism de calitate, independent de orice interese specifice care ar putea fi prezente într-un spațiu atât de cosmopolit precum capitala Belgiei, EURACTIV a participat în elaborarea Ghidului profesional pentru organizații media din Bruxelles, o inițiativă a Federației Internaționale a Jurnaliștilor.[6] Printre altele, acest ghid face referire la publicarea de știri reale, prin implementarea celor mai înalte standarde de etică profesională, precum și, mai ales, la definirea strictă și corectă a unei misiuni și a unei politici editoriale. Este subliniată, de asemenea, importanța delimitării clare a spațiului destinat materialelor publicitare de cele jurnalistice, precum și respectarea în totalitate a legislației în vigoare, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de șanse și tratamentul corect în fața instituțiilor statului.
Unul dintre elementele de inovație introduse de EURACTIV pe website-ul principal, EURACTIV.com, îl constituie un scurt newsletter trimis cu frecvență zilnică, intitulat The Brief.[7] Acesta este publicat la ora 17:00, în fiecare zi și își propune să rezume cele mai importante știri politice și de politică de la nivelul UE și să le prezinte utilizatorilor într-o manieră succintă, dar captivantă.
2.3. Site-ul web EURACTIV.com
Website-ul EURACTIV.com constituie varianta „principală” a platformei online EURACTIV. Întreaga rețea de website-uri cuprinde încă 13 astfel de platforme web, pentru fiecare dintre limbile/ regiunile pe care EURACTIV le deservește sau, mai bine spus, este prezent, prin publicarea de articole jurnalistice referitoare la politicile UE în limbile respective. Acestea sunt disponibile din secțiunea EURACTIV Network a site-ului, pe website-uri cu extensiile naționale (.ro, .cz, .it etc.) pentru țările: Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Spania, Franța, Grecia, Croația, Italia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Regatul Unit.
În ceea ce privește structurarea informației pe site-ul EURACTIV.com, se observă o delimitare clară a anumitor categorii de interes, și anume: Agrifood, Digital, Economy & Jobs, Energy & Environment, Global Europe, Health, Politics, Transport. La poziționarea mouse-ului pe fiecare dintre aceste categorii, se deschid sub-meniuri care conțin sub-categorii relevante. Spre exemplu, Brexit[8] – tema de interes pentru elaborarea prezentei lucrări, apare ca sub-categorie a elementului de meniu Politics. La click-ul pe această subcategorie, se deschide o nouă pagină web, care cuprinde toate tipurile de conținut disponibile pe site în jurul acestei teme.
2.4. Prezența pe social media
Rețeaua EURACTIV este prezentă și pe unele dintre platformele de socializare, iar acest lucru este semnalat pe website-ul EURACTIV.com în mai multe secțiuni. Cele mai vizibile locuri în care sunt disponibile legături web către paginile EURACTIV sunt în partea de sus a paginilor (secțiune denumite header), precum și în partea de subsol a paginilor (secțiune denumită footer). Aceste două secțiuni sunt plasate și afișate utilizatorilor website-ului indiferent de pagina pe care aceștia navighează, fiind, așadar, foarte vizibile.
Platformele pe care EURACTIV întreține pagini și publică actualizări sunt: Facebook, Twitter, YouTube și Instagram. Pentru o platformă de știri (indiferent care ar fi ea), această selecție este oarecum intuitivă, deoarece acolo se găsește o foarte mare parte din publicul-țintă.
În plus, EURACTIV oferă posibilitatea utilizatorilor să se înscrie și la fluxul RSS, un instrument digital care permite trimiterea automată de notificări scurte pe email, în momentul în care elemente noi de conținut devin disponibile pe website.
- Metodologia de cercetare
- Ipoteza de cercetare
Ipoteza de cercetare pentru prezenta lucrare o constituie ideea conform căreia, în perioada analizată, numărul articolelor publicate pe website-ul EURACTIV.com pe subiectul Brexit a crescut, comparativ cu perioada similară anterioară. Această ipoteză se bazează pe actualitatea subiectului și cu faptul că actul propriu-zis al Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană a avut loc de facto în timpul perioadei alese pentru analiză, și anume: 15 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021. Așadar, perioada aleasă pentru comparație este 13 noiembrie-14 decembrie 2020.
- Metodele și instrumentele de cercetare
În ceea ce privește principala metodă de cercetare aleasă, aceasta este una de ordin cantitativ, bazată pe analiza de conținut. Această analiză s-a realizat în vederea identificării, în primul rând, a numărului de articole redactate în perioada de interes pe tema Brexit. Următorul pas a fost aplicarea aceleeași metode pentru identificarea numărului de articole scrise pe tema Brexit în perioada anterioară.
Principalul instrument de cercetare l-a constituit, așadar, grila de analiză de conținut, mult simplificată, iar platforma pe care a fost implementat acesta a fost site-ul web EURACTIV.com. Pe lângă secțiunea dedicată Brexit, disponibilă în meniul principal, am folosit și funcția de căutare în website, atât pentru a valida rezultatele inițiale, cât și pentru a verifica ideea conform căreia și frecvența utilizării acestui termen a crescut, în perioada analizată.
- Studiu de caz: (Re-)prezentarea Brexit pe site-ul web EURACTIV.com
Secțiunea dedicată cazului Brexit pe website-ul EURACTIV.com este disponibilă la adresa EURACTIV.com/sections/UK-Europe. Diferența care se poate observa (Brexit versus UK-Europe, de la finalul URL-ului) indică faptul că această secțiune a existat pe website încă dinainte de votarea, negocierea și/ sau finalizarea procesului de părăsire a Uniunii Europene de către Regatul Unit. Un scenariu plauzibil este acela conform căruia secțiunea cu pricina a fost redenumită din ceva general referitor la Marea Britania la ceva mai specific (fenomenul Brexit), pentru a răspunde unor realități în schimbare.
Este, de asemenea, interesant a se remarca structurarea materialelor jurnalistice publicate în această secțiune, precum și tipul acestor materiale. Astfel, se constată că EURACTIV publică Noutăți/Știri, Rapoarte speciale, brief-uri referitoare la politici (EN: „policy briefs”), interviuri, materiale jurnalistice de opinie, infografice și video-uri. Așadar, formate multiple și tipuri diverse de conținut în jurul aceleeași tematici, și anume Brexit. De interes în vederea elaborării prezentei lucrări de cercetare au fost secțiunile Știri și Articolele de opinie, acestea două fiind singurele secțiuni actualizate recent și, mai ales, în perioada analizată.
Amintim perioada de referință pentru prezenta analiză: 15 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021, care însumează 32 de zile calendaristice. Comparația s-a realizat cu perioada similară anterioară, și anume: 13 noiembrie – 14 decembrie 2020 (tot 32 de zile calendaristice).
Primul articol publicat pe website-ul EURACTIV.com în perioada selectată a fost unul referitor la progresul realizat în direcția Brexit[9]. Acesta a apărut pe website în data de 16 decembrie 2020. Pentru a ajunge la acesta, a fost nevoie de „răsfoirea” a aproape trei pagini de titluri și rezumate – mai exact, pe la mijlocul paginii 3 din secțiunea Noutăți/Știri (EN: „News”). Acesta a constituit și punctul de început al analizei. Printr-o abordare invers cronologică, de aici începând, numărul total al articolelor publicate pe site pe tema Brexit, în perioada de referință, a fost de 53. Comparativ, în cele 32 de zile dinainte de punctul de referință 15 decembrie, numărul articolelor pe tema Brexit a fost de 27. Diferența dintre 53 și 27 este ușor vizibilă, fiind vorba de aproape dublul numărului de articole în perioada selectată pentru analiză față de perioada precedentă.
Mai mult decât atât, constatăm că a crescut frecvența cu care editorii EURACTIV.com au publicat materiale pe platformă dezbătând diverse aspecte legate de Brexit, în perioada 15 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021. Dacă, până în 15 decembrie, frecvența medie era de 1 articol pe zi, în perioada de după 15 decembrie, se remarcă publicarea și a câte 2 sau chiar mai multe articole pe zi, în mai multe zile (decembrie: 17, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 28, 30 / ianuarie: 1, 2, 4, 7, 8, 12, 14, 15). Acest lucru este cu atât mai adevărat, cu cât ne apropiem de data ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Pentru a valida aceste date, am efectuat și o căutare cu cuvântul-cheie „Brexit” pe website, prin intermediul căsuței de căutare disponibile. Spre surprinderea mea, această căutare a redat doar 41 de articole care conțin cuvântul-cheie (nu 53) pentru perioada aleasă pentru analiză, dar pe toate cel 27 publicate în perioada similară, folosită în scop comparativ.
Fără a pune la îndoială, desigur, mijloacele și instrumentele tehnice utilizate de platforma EURACTIV, rezultatele prezentei cercetări confirmă ipoteza de lucru (în oricare dintre cele două scenarii expuse). De asemenea, pe lângă această analiză de ordin cantitativ, prezenta lucrare a reușit să evidențieze și unele aspecte ce țin de modul în care subiectul Brexit este acoperit pe EURACTIV.com, în așa fel încât să se constituie într-un subiect de interes pentru un public european și nu numai.
- Concluzii
Prezenta lucrare și-a propus să ofere o analiză cantitativă a prezentării și reprezentării cazului Brexit pe platforma europeană de jurnalism online EURACTIV.com. În ceea ce privește ipoteza de cercetare, aceasta a fost validată, în urma elaborării analizei. Astfel, se confirmă faptul că numărul de articole care tratează subiectul Brexit a crescut, în perioada analizată, față de perioada similară anterioară. Acest lucru poate fi explicat prin prisma mai multor considerente, unul dintre acestea fiind faptul că perioada aleasă pentru analiză a cuprins și data propriu-zisă de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit). Se confirmă, de asemenea, și frecvența zilnică sporită cu care astfel de materiale jurnalistice au fost publicate pe EURACTIV.com în perioada 15 decembrie 2020-15 ianuarie 2021.
O potențială nouă direcție de analiză face referire la analiza de ordin calitativ a acestor materiale jurnalistice. Mai exact, ar putea fi explorate direcții adiacente de analiză, care să contribuie la conturarea stilului de prezentare a tematicii în cauză – utilizarea cu preponderență a anumitor cuvinte în detrimentul altora sau, spre exemplu, abordarea unui stil mai mult sau mai puțin formal de a prezenta anumite aspecte relevante.
Bibliografie
Resurse online
- Platforma EURACTIV, disponibilă la adresa web https://www.euractiv.com/
- Platforma Voyant Tools de citire și analiză a textelor digitale, disponibilă la adresa web https://voyant-tools.org/
[1] Despre EURACTIV, https://www.euractiv.com/about-euractiv/abouteuractiv/
[2] Misiunea EURACTIV, https://www.euractiv.com/euractiv-mission/
[3] Carta Editorială, https://www.euractiv.com/about-euractiv/editorial-charter/
[4] Ibidem
[5] Partenerii EURACTIV, https://www.euractiv.com/about-euractiv/media-partners-network/
[6] Politica editorial EURACTIV, https://www.euractiv.com/about-euractiv/editorial-mission/
[7] The Brief, https://www.euractiv.com/the-brief/
[8] Secțiunea Brexit, https://www.euractiv.com/sections/uk-europe/
[9] Articolul publicat în data de 16 decembrie 2020 pe tema Brexit, https://www.euractiv.com/section/uk-europe/news/progress-on-brexit-but-coming-days-will-be-critical-says-eu-chief/
