Introducere
Această lucrare de cercetare are drept scop principal analiza abordării subiectului campaniei de vaccinare din România pe trei dintre principalele platforme online de știri cu acoperire națională. Cercetarea se constituie într-una de ordin atât cantitativ, cât și calitativ, iar mai multe detalii sunt oferite în cele ce urmează. Principalele surse de informație au fost cele trei website-uri românești de știri, de unde am colectat datele necesare analizei pentru a le prelucra.
În ceea ce privește metodologia utilizată pentru elaborarea acestei lucrări, de menționat este principala metodă de cercetare aleasă, și anume: analiza de conținut, în înțelesul său cantitativ, mai mult decât în accepțiunea calitativă. Mai exact, am pornit de la un set de întrebări de cercetare. Una dintre acestea referire la traiectoria de evoluție a numărului de știri publicate pe cele trei site-uri web pe subiectul ales, în perioada selectată. În ceea ce privește partea calitativă, întrebarea de cercetare face referire mai mult la felul în care este tratat subiectul – așadar, stilul de redactare și termenii utilizați.
Lucrarea este structurată în 5 secțiuni mari (excluzând Introducerea și Concluziile), fiecare axându-se pe câte un element de conținut relevant în analiză. Astfel, capitolul 1 oferă detalii referitoare la tema aleasă, capitolul 2 definește principalele concepte utilizate, capitolul 3 evidențiază întrebările de cercetare și ipoteza de lucru, capitolul 4 prezintă metodologia și instrumentele de cercetare, iar capitolul 5 cuprinde analiza propriu-zisă și o abordare mai detaliată a tematicii selectate.
1. Tema de cercetare
1.1. Definiţia temei
Tema prezentei lucrări de cercetare o constituie campania de vaccinare anti-Sars-CoV-2 în România și (re)prezentarea acesteia în media românească online, în perioada 1 decembrie 2020-10 ianuarie 2021.
Din punct de vedere al tipologiei, această cercetare poate fi încadrată în tipul celor exploratorii (fiind vorba de un fenomen relativ recent din viața socială la nivel global, care a determinat, la rândul său, un anumit comportament în rândul editorilor site-urilor de știri), dar se constituie, în esență, și într-o cercetare descriptivă, fiind vorba de o detaliere a unui fenomen identificabil la nivel de media online din România.
1.2. Motivele pentru alegerea temei
Motivul principal pentru care am ales această temă de cercetare îl reprezintă elementul de actualitate pe care aceasta îl are – este vorba de un subiect într-adevăr actual, de importanță recentă și imediată. Nu este un secret pentru nimeni faptul că actualul context internațional stă sub semnul pandemiei de Sars-CoV-2. Denumit și „Covid-19”, acesta un virus din familia Coronavirus care s-a răspândit rapid în întreaga lume, începând din primele luni ale anului 2020 și care a generat profunde crize medicale, sanitare, economice, sociale și nu numai pe toate continentele.
Un al doilea motiv pentru care mi-am propus să cercetez această temă este faptul că situația creată de pandemie ne afectează inclusiv pe mine și pe cei apropiați mie, în mod direct: lucrăm de acasă de aproape 12 luni, comportamentul de cumpărare și economisire ni s-a modificat, viața de familie a cunoscut câteva schimbări, de asemenea – toate, ca urmare a situației generate de epidemia de noul tip de coronavirus. Drept urmare, sunt interesat să explorez și să înțeleg mai bine felul în care instituțiile media aleg să prezinte acest subiect în materialele jurnalistice pe care le publică online, spre a servi drept sursă de informare unui public larg, la nivel național.
2. Principalele concepte
2.1. Definirea conceptelor
Admițând că nu există literatură vastă pe tematica (re)prezentării campaniei de vaccinare anti-Sars-CoV-2 în România, conceptele folosite în prezenta cercetare fac referire, cu preponderență, la elemente de ordin cantitativ (numărul articolelor publicate pe acest subiect într-o anumită perioadă, frecvența publicării acestor articole pe platformele online studiate), precum și la elemente de ordin calitativ (termenii și elementele de limbaj folosite în materialele jurnalistice analizate).
Principalul concepte întâlnit pe parcursul acestei lucrări este „campania de vaccinare” (localizată foarte specific în țara noastră). Acest concept a fost folosit inclusiv ca termen de căutare și cuvânt-cheie în demersul analitic, în mod voit și repetat pe toate cele trei platforme online, pentru a da consecvență întregii analize.
2.2. Teorii existente despre tema aleasă
Fiind vorba de o tematică relativ nouă, identificarea și studierea tendințelor jurnalistice în prezentarea acestei tematici în presa din țara noastră este – fără dubiu – un punct de interes în jurul căruia doar acum încep să se formeze anumite teorii, pe baza unor abordări mai mult sau mai puțin complementare. Altfel spus, tematica este recentă, iar (re)prezentarea acesteia pe site-urile de știri din România reflectă acest lucru. Așadar, nu se poate neapărat vorbi, încă, de anumite teorii referitoare la tematica aleasă. Cel mult, poate fi vorba de inevitabila dihotomie dintre cei care sunt de acord că vaccinul anti-covid-19 este benefic și îl susțin, pe de o parte, și cei care – din varii motive – nu sunt de acord să se vaccineze, pe de cealaltă parte.
3. Întrebări și ipoteze de cercetare
3.1. Întrebările de cercetare
Prezenta cercetare își propune să exploreze două direcții principale – mai exact, să răspundă întrebărilor:
- Cum a evoluat numărul de materiale jurnalistice în perioada cercetată?
- Cine sunt cei mai citați actori din materialele media care tratează tema abordată?
3.2. Ipotezele de cercetare
Ipotezele de la care pornește această cercetare sunt:
- Numărul de știri referitoare la campania de vaccinare din România, publicate pe cele 3 site-uri analizate, a crescut în perioada 1 decembrie 2020-15 ianuarie 2021, în comparație cu perioada precedentă.
- Cei mai citați factori de decizie și actori în contextul campaniei de vaccinare anti-covid-19 în România sunt Ministrul Sănătății și Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
4. Metodologia de cercetare
4.1. Durata cercetării
Cercetarea vizează exclusiv materialele jurnalistice publicate în perioada 1 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021. Pentru a răspunde primei întrebări de cercetare, am folosit drept perioadă de comparație perioada dinaintea celei menționate mai sus – mai exact, am comparat numărul articolelor publicate în perioada menționată, din perspectivă comparativă cu perioada 15 octombrie – 30 noiembrie 2020, adică perioada similară (cu număr aproximativ egal de zile) dinaintea perioadei propriu-zise definite în prezenta cercetare.
4.2. Metode de cercetare
În vederea realizării prezentei cercetări, ținând cont de întrebările de cercetare propuse, s-a impus utilizarea unui mix de metode de cercetare. Mai exact, metodele de cercetare utilizate sunt analiza de conținut, de pe o parte, și analiza documentelor, pe de altă parte.
4.3. Surse de informare și culegere a datelor
Principalele surse de informare și culegere a datelor au constituit-o materialele jurnalistice publicate de trei instituții românești de presă pe propriile site-uri web. Mai exact, am consultat:
- Website-ul Digi24, disponibil la adresa web www.digi24.ro
- Website-ul Evenimentul Zilei, disponibil la adresa web www.evz.ro
- Website-ul Libertatea, disponibil la adresa web www.libertatea.ro
În unele cazuri, analiza a conținut și altfel de conținut (nu doar cel generat de editorii publicațiilor respective), fiindu-mi disponibile și anumite documente scrise pe care le-am consultat, precum și materiale audio-video conținând discursuri ale unor persoane publice (politicieni, medici specialiști, reprezentanți ai diverselor instituții de sănătate publică etc.).
4.4. Tehnici de culegere a datelor
Datele analizate în prezenta lucrare au fost culese și selectate exclusiv din mediul online, adică din chiar mediul în care acestea au fost publicate spre a fi consultate de publicul interesat. Oricum, în contextul actual, întâlnirile și interacțiunile față-în-față nu sunt recomandate, astfel că adunarea datelor de pe site-uri web de știri se justifică într-o și mai mare măsură.
4.5. Instrumente folosite
Având în vedere specificul surselor de informare, precum și tehnica de culegere a datelor, principalul instrument folosit pentru realizarea prezentei cercetări îl contituie grila de analiză. Dacă cercetarea s-ar fi realizat la nivel mai granular (adică per articol publicat), devenind, astfel, mai mult calitativă decât cantitativă, este foarte probabil ca numărul și diversitatea instrumentelor de analiză utilizate să fi fost mai accentuate (aș fi utilizat, spre exemplu, platforme precum Voyant Tools, Word Counter pentru a analiza textul propriu-zis al articolelor, frecvența folosirii anumitor termeni la nivel de articol ș.a.m.d.).
5. Analiza datelor
Principala metodă de cercetare folosită pentru a răspunde celor două întrebări de cercetare a fost analiza de conținut. Cele 3 platforme alese pentru analiză au fost site-urile web digi24.ro, evz.ro și, respectiv, libertatea.ro. Informațiile relevante au fost culese mai ales prin intermediul utilizării funcției de căutare pe site-uri. Cuvintele-cheie folosite au fost: „campania de vaccinare”, „vaccinare România” și „campanie vaccinare”.
5.1. Datele propriu-zise
În tabelele de mai jos, se regăsesc informații cu privire la numărul de articole servite pe lista cu rezultate de căutare pe fiecare dintre cele trei platforme, pentru fiecare dintre cei trei termeni de căutare, în 3 perioade de referință: total/all-time, 15 octombrie 2020 – 30 noiembrie 2020, 1 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021.
| Digi24.ro/ Termen de căutare | Total | 15 octombrie 2020 – 30 noiembrie 2020 | 1 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021 |
| campania de vaccinare | 385 | 20 | 61 |
| vaccinare România | 308 | 21 | 112 |
| campanie vaccinare | 420 | 15 | 123 |
| EVZ.ro/ Termen de căutare | Total | 15 octombrie 2020 – 30 noiembrie 2020 | 1 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021 |
| campania de vaccinare | 18 | 67 | |
| vaccinare România | 514 | 33 | 92 |
| campanie vaccinare | 549 | 21 | 79 |
| Libertatea.ro/ Termen de căutare | Total | 15 octombrie 2020 – 30 noiembrie 2020 | 1 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2021 |
| campania de vaccinare | 382 | 22 | 56 |
| vaccinare România | 529 | 6 | 89 |
| campanie vaccinare | 455 | 2 | 76 |
5.2. Interpretarea datelor
Frecvența publicării articolelor referitoare la subiectul de interes (campania de vaccinare în România) a crescut în perioada 1 decembrie 2020 – 15 ianuarie 2020. Corelată cu anumite aspecte din realitate (mai exact, demararea propriu-zisă a campaniei de vaccinare în țara noastră, la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut), această creștere și intensificare se reflectă și în presa românească. Așadar, datele prezentate în această lucrare de cercetare conduc la concluzii care confirmă prima ipoteză de cercetare, și anume: numărul articolelor referitoare la campania de vaccinare anti-covid în România a cunoscut o creștere în perioada considerată pentru analiză.
5.3 Validarea ipotezelor și verificarea răspunsurilor la întrebările de cercetare
Trebuie menționat faptul că este posibil (și foarte probabil) ca numerele menționate în coloana Total să nu fie cele mai apropiate de adevăr, din mai multe considerente. Printre acestea: nu putem fi siguri de algoritmii care stau la baza motoarelor de căutare de pe site-uri, unele articole pot fi încadrate eronat într-o categorie sau alta, anumite cuvinte-cheie compuse (cum sunt cele utilizate în prezenta analiză) pot fi reprezentate în rezultatele afișate și individual (nu neapărat doar în sintagma de căutare). Așadar, atenția mea s-a îndreptat asupra numărării propriu-zise a articolelor al căror titlu făcea referire la unul sau mai multe aspecte legate strict de campania de vaccinare din România. Astfel, am aplicat nu doar filtrul perioadei de analiză pentru a filtra rezultatele, ci și un filtru adițional de selecție. Mai exact, am citit titlurile articolelor de interes, iar, dacă acestea aducea aminte de alte țări decât România sau de alte subiecte decât campania de vaccinare propriu-zisă, respectivele articole au fost eliminate din totalurile pe perioade.
Prima dintre cele două ipoteze de cercetare a fost probată. Acest lucru a fost posibil prin intermediul răspunsului formulat pentru prima întrebare de cercetare – mai exact, a fost demonstrat de manieră cantitativă, avându-se în vedere numărul propriu-zis de articole publicate pe fiecare dintre cele trei platforme online. Analiza de ordin calitativ care a dus la aflarea celui mai frecvent menționat nume în articolele analizate nu s-a realizat cu ajutorul unui instrument automat de analiză de conținut, ci prin observarea și înregistrarea manuală într-un sistem propriu de ținere a evidenței.
Pentru a răspunde celei de-a doua întrebări de cercetare (Cine sunt principalii actori menționați în articolele referitoare la campania de vaccinare din România?), analiza realizată a fost la nivelul titlurilor. Numele care a apărut de cele mai multe ori în titlurile analizate a fost Valeriu Gheorghiță, colonel și medic primar, principal responsabil pentru buna desfășurare a campaniei de vaccinare în România. Numele lui Gheorghiță apare de cele mai multe ori pe fiecare dintre cele 3 site-uri analizate, confirmând că este un personaj central și factor de decizie important în cadrul campaniei de vaccinare de la noi. Un al doilea nume destul de prezent, dar la o diferență considerabilă de Gheorghiță, este cel al președintelui Klaus Iohannis.
Astfel, se constată că cea de-a doua ipoteză de cercetare (Cei mai citați factori de decizie și actori în contextul campaniei de vaccinare anti-covid-19 în România sunt Ministrul Sănătății și Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.) nu se confirmă – nici măcar parțial.
Concluzii
Această lucrare de cercetare și-a propus să analizeze felul în care a fost abordat subiectului campaniei de vaccinare în România pe trei dintre principalele platforme online de știri de la noi din țară. Cercetarea s-a constituit într-un studiu preponderent cantitativ, iar ipoteza de cercetare conform căreia numărul materialelor jurnalistice referitoare la campania de vaccinare a crescut în perioada selectată a fost confirmată.
Potențiale noi direcții de cercetare ar fi analiza subiectului mai în profunzime, din punct de vedere al discursului actorilor importanți care reprezintă instituții și organizații ce încearcă să gestioneze criza creată de pandemie în aproape toate domeniile vieții: social, politic, sanitar, medical, economic și nu numai. Poate la fel de interesantă ar fi evidențierea și analizarea unor subiecte adiacente, precum percepția românilor referitoare la eficiența și eficacitatea vaccinurilor anti-covid, așa-numitul „pașaport de vaccinare” și altele asemănătoare.
Bibliografie, surse consultate
Site-uri web
- Digi24.ro
- EVZ.ro
- Libertatea.ro
Cărți
- Mihai Coman (coord.) – Manual de jurnalism, ediția a III-a, Editura Polirom, Iași, 2009
Reviste (online)
- Studia Universitatis Babeș-Bolyai Ephemerides, nr. 1/ 2014
Alte resurse online
- Sorin Dan Șandor – Metode și tehnici de cercetare în științele sociale
