În România, luna ianuarie 2020 marchează începutul unei noi campanii de vaccinare gratuită anti-HPV. Ministerul Sănătății a finalizat licitația pentru achiziția dozelor de vaccin anti-HPV la sfârșitul anului 2019, iar primele 20.000 de doze au fost, deja, distribuite către Direcțiile Județene de Sănătate Publică. Contractul a fost încheiat cu furnizorul pe o perioadă de 4 ani și prevede o suplimentare a numărului de doze până la 2,1 milioane.
Virusul Papiloma uman (Human papillomavirus, HPV) este o infecție virală care afectează epiderma și membranele mucoase umane, fiind transmisibilă la oameni prin contact fizic. În prezent, sunt identificate peste 100 de variații ale virusului, dintre care peste 40 afectează aparatul reproducător, gura sau gâtul persoanei infectate.
Numărul persoanelor care pot fi afectate de HPV, prezentând risc de îmbolnăvire sporit, este de aproximativ 8,5 milioane. Este vorba, mai exact, de populația feminină cu vârsta de peste 15 ani. Dintre acestea, 495.000 de persoane (2,6% din populația totală a țării) sunt adolescente cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani.
Vaccinarea este pusă în mod gratuit la dispoziția persoanelor care prezintă risc de îmbolnăvire. De asemenea, incidența de îmbolnăvire a crescut considerabil, atât la nivel global, cât și național, în ultimii ani, virusul fiind responsabil de 70% dintre cazurile de cancer cervical. În țara noastră, incidența de îmbolnăvire este una dintre cele mai mari din Europa, cu aproximativ 20 din 100.000 de femei cu vârsta între 25 și 65 de ani care se îmbolnăvesc anual. În 2019, în România, s-au înregistrat 3.310 de cazuri noi de cancer cervical și mai mult de jumătate dintre acestea (1.743) s-au soldat cu decese. Chiar și așa, gradul de preocupare al segmentului de public-țintă al campaniei nu se ridică, spre exemplu, la nivelul campaniilor similare desfășurate în anumite țări vest-europene, în perioada 2006-2008.
În țara noastră au mai fost inițiate campanii gratuite de vaccinare anti-HPV, încă de la mijlocul anilor 2000. Efortul similar din 2008 a fost un eșec: doar 2,5% din numărul tinerelor de 10-11 ani au acceptat să le fie administrat vaccinul. Motivul principal raportat a fost refuzul majorității părinților de a-și da acceptul pentru vaccinare. Pe de altă parte, principalele motive care au stat la baza acestei decizii sunt complexe și au avut de-a face cu informarea deficitară asupra orginii vaccinului anti-HPV și a consecințelor nevaccinării.
Spre deosebire de state precum SUA și Marea Britanie, unde incidența de îmbolnăvire a scăzut până în punctul în care aproape că nu se mai înregistrează noi cazuri de la an la an, în România, contextul este diferit. Mediatizarea campaniei de vaccinare gratuită anti-HPV contribuie la diseminarea informațiilor relevante în mediile unde se află persoanele care pot fi afectate de acest virus. Dar nu este suficient. Ministerul Sănătății are la dispoziție sau poate achiziționa, în funcție de interesul manifestat de categoriile afectate, un număr suficient de doze pentru aproximativ un sfert din populația cu risc de incidență (2,1 milioane din totalul de 8,5 milioane de fete și femei). O necunoscută care rămâne, însă, o reprezintă gradul de interes al publicului-țintă pentru vaccin și implicațiilor ce pot rezulta din ne-vaccinare.
